Puciul din Niger, o poveste despre colapsul imperiului francez, prezența militară a SUA și pericolul care planează asupra Europei
Mai întâi, a fost Mali, apoi a venit Burkina Faso. Astăzi, în saga epică a revoltei anti-occidentale care mătura Sahelul, este rândul Nigerului să joace rolul protagonistului – a treia țară care a suferit o lovitură de stat în doar trei ani. La 26 iulie, un puci militar condus de generalul Abdourahamane Tchiani l-a demis pe președintele pro-occidental al țării Mohamed Bazoum, ales în 2021 pe fondul acuzațiilor de fraudă și al protestelor.
În fiecare dintre aceste lovituri de stat, ofițerii militari implicați au invocat aceleași motive pentru preluarea puterii: îngrijorări crescânde cu privire la sporirea terorismului și subdezvoltarea socială și economică cronică. În ciuda faptului că este una dintre cele mai bogate regiuni ale lumii în ceea ce privește resursele naturale – petrol, aur și uraniu – Sahelul este și una dintre cele mai sărace din punct de vedere financiar. Nigerul este un exemplu izbitor: este unul dintre cei mai importanți exportatori de uraniu din lume, dar se situează în mod constant în partea de jos a indicelui dezvoltării umane.
https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/puciul-din-niger-o-poveste-despre-colapsul-2291481.html
Junta militară din Niger se pregătește pentru o invazie. În capitala Niamey au fost aduse întăriri
Forțele armate ale Nigerului au adus întăriri în capitală pentru a se pregăti pentru o potențială invazie, a declarat o sursă militară pentru CNN, la doar câteva ore după ce junta militară care conduce țara a refuzat să respecte termenul limită al unui bloc regional influent de a ceda puterea.
Un convoi militar de aproximativ 40 de camioane a ajuns în capitala Niamey, aducând trupe din alte părți ale țării pentru a se pregăti pentru o potențială invazie. Nigerul a fost aruncat în haos politic de la sfârșitul lunii trecute, când președintele Mohamed Bazoum a fost înlăturat printr-o lovitură de stat de către garda prezidențială. Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane (ECOWAS) a răspuns câteva zile mai târziu adoptând sancțiuni și lansând un ultimatum juntei militare aflate la guvernare: să renunțe în termen de o săptămână sau să se confrunte cu o potențială intervenție militară.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/junta-militara-din-niger-se-pregateste-pentru-o-invazie-in-capitala-niamey-au-fost-aduse-intariri-2456043
Biden cere „eliberarea imediată” a preşedintelui înlăturat al Nigerului: „Nigerienii au dreptul de a-şi alege liderii. S-au exprimat în cadrul unor alegeri libere şi acest drept trebuie respectat”
Preşedintele american Joe Biden a cerut joi „eliberarea imediată” a preşedintelui înlăturat al Nigerului, Mohamed Bazoum, reţinut săptămâna trecută de militarii aflaţi la originea loviturii de stat din ţara vest-africană, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Fac apel la eliberarea imediată a preşedintelui Bazoum şi a familiei sale şi la prezervarea democraţiei cu greu cucerite în Niger”, a declarat liderul de la Casa Albă într-un comunicat publicat la împlinirea a 63 de ani de la proclamarea independenţei acestui stat.
„În acest moment critic, Statele Unite sunt alături de populaţia Nigerului, respectând un parteneriat ce durează de decenii, înrădăcinat în valorile democratice împărtăşite şi susţinerea unui guvern civil”, se adaugă în comunicat.
„Nigerienii au dreptul de a-şi alege liderii. S-au exprimat în cadrul unor alegeri libere şi acest drept trebuie respectat”, a mai afirmat Biden în comunicatul care subliniază de asemenea importanţa parteneriatului dintre SUA şi Niger, vizitat în martie a.c. de secretarul de stat american Antony Blinken, care s-a şi întâlnit atunci cu preşedintele Bazoum.
Biden cere „eliberarea imediată” a preşedintelui înlăturat al Nigerului: „Nigerienii au dreptul de a-şi alege liderii. S-au exprimat în cadrul unor alegeri libere şi acest drept trebuie respectat”
Statele baltice se vor deconecta în 2025 de la reţeaua electrică rusească
Operatorii sistemelor de electricitate ale celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au convenit deconectarea reţelelor lor electrice de Rusia şi Belarus şi sincronizarea acestora cu sistemele vest-europene începând din februarie 2025, a anunţat miercuri operatorul lituanian Litgrid, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres.
Cele trei state baltice foste republici sovietice, acum membre ale UE şi NATO, intenţionau să se deconecteze de la reţeaua rusească de electricitate la finele anului 2025, dar termenul a fost mutat mai devreme în urma unui studiu la care au participat de asemenea experţi polonezi. Însă acest pas va avea un cost de sute de milioane de euro, care va fi acoperit în cea mai mare parte cu fondurile europene.
Statele baltice se vor deconecta în 2025 de la reţeaua electrică rusească
Nigeria a tăiat curentul în Niger, în urma loviturii de stat
Marile orașe din Niger au rămas fără curent electric, după ce Nigeria a deconectat, începând de marţi, linia de înaltă tensiune care transportă electricitate în țară, relatează CNN. În același timp, unul dintre conducătorii Comunităţii Economice a Statelor Africii de vest (CEDEAO) a spus, miercuri, că o intervenţie militară în Niger, în urma puciului, va fi „ultima opţiune pe masă”, însă este necesară pregătirea acestei „eventualităţi”.
Şefii de Stat Major ai ţărilor CEDEAO se reunesc începând de miercuri şi până vineri la Abuja, pe tema puciului din Niger, a anunţat marţi seara într-un comunicat această organizaţie regională. „Opţiunea militară este ultima opţiune pe masă, ultimul recurs, dar trebuie să ne pregătim de această eventualitate”, a declarat comisarul CEDEAO însărcinat cu Afaceri Politice şi Securitatea Abdulfatar Musa.
Nigeria întrerupe electricitatea
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/nigeria-a-taiat-curentul-in-niger-in-urma-loviturii-de-stat-2450287
Guvernele ilegale din Burkina Faso și Mali avertizează că o intervenție militară în Niger ar fi o „declarație de război” împotriva lor
O intervenţie militară în Niger pentru a-l restabili pe preşedintele ales Mohamed Bazoum, răsturnat de un puci, ar fi considerată ca „o declaraţie de război împotriva Burkina Faso şi Mali”, au indicat luni într-un comunicat comun guvernele de la Ouagadougou şi Bamako, notează AFP, preluată de Agerpres.
Cele două guverne, instalate la putere după lovituri de stat, „avertizează că orice intervenţie militară împotriva Nigerului ar echivala cu o declaraţie de război împotriva Burkina Faso şi Mali”, la o zi după o ameninţare cu folosirea „forţei” de către liderii vest-african reuniţi la Abuja, capitala Nigeriei.
Cele două guverne „atenţionează că orice intervenţie militară împotriva Nigerului ar avea ca rezultat retragerea Burkina Faso şi Mali din ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest), precum şi adoptarea unor măsuri de legitimă apărare în sprijinul forţelor armate şi al poporului din Niger”.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/guvernele-ilegale-din-burkina-faso-si-mali-avertizeaza-ca-o-interventie-militara-in-niger-ar-fi-o-declaratie-de-razboi-impotriva-lor-2447877
Ce se întâmplă de fapt în Niger. Una din cele mai bogate ţări în uraniu suspendă exporturile către Franţa. Localnic: „Sunt pro-rus și anti-Franța. Ne-au furat bogăţiile”
Ce se ascunde în spatele loviturii de stat de Niger şi de ce unii locuitori sunt pro-Rusia și anti-Franța? După ce generalul Abdourahamane Tchiani a dat o lovitură de stat pe 26 iulie 2023 şi l-a răsturnat pe președintele Mohamed Bazoum, culorile Rusiei au apărut brusc pe străzile din fosta colonie franceză, relatează BBC.
Un om de afaceri din Niger şi-a etalat cu mândrie o ținută în culorile drapelului rus. Este o dovadă de ostilitate tot mai mare față de Occident, relatează BBC. Preşedintele alungat, Mohamed Bazoum, era un aliat ferm al Occidentului în lupta cu militanţii islamiști și totodată un partener economic puternic.
Niger are o bază militară franceză și este al șaptelea producător de uraniu din lume. Uraniul este vital pentru energia nucleară, un sfert din acesta fiind destinat Europei, în special Franţei. Potrivit Washington Post, junta militară din Niger a anunțat că suspendă exporturile de uraniu către Franța.
/observatornews.ro/extern/
Islanda îşi închide ambasada de la Moscova din cauza războiului din Ucraina, şi devine prima ţară din Europa care ia această măsură
Islanda şi-a închis marţi Ambasada la Moscova – din cauza Războiului rus din Ucraina – şi devine astfel prima ţară europeană care ia această măsură, după ce ministrul islandez de Externe Thórdís Gylfadóttir estima, la începutul lui iunie, că „situaţia actuală” nu permite micii reprezentanţe diplomatice „să opereze în Rusia”, însă Reykjavikul subliniază că nu este vorba despre o rupere a relaţiilor diplomatice cu ruşii, relatează AFP.
Această mică ţară nordică este primul stat din Europa care ia această măsură de la începutul Războiului din Ucraina. „Imediat ce condiţiile o vor permite, Islanda va acorda prioritate reluării activităţilor Ambasadei Islandei la Moscova”, precizează marţi într-un comunicat diplomaţia islandeză.
SUA ordonă cetățenilor săi să plece de urgență din Haiti
Departamentul de Stat al SUA a ordonat joi personalului neesențial și membrilor de familie ai angajaților guvernamentali să părăsească Haiti cât mai curând posibil, invocând „răpirile, criminalitatea, tulburările civile și infrastructura de sănătate precară”, transmite Reuters.
Departamentul de Stat a precizat că cetățenii americani care nu lucrează pentru guvern ar trebui, de asemenea, să părăsească Haiti cât mai curând posibil „cu mijloace de transport comerciale sau cu alte opțiuni de transport private disponibile”.
„Răpirile sunt larg răspândite, iar printre victime se numără în mod regulat cetățeni americani. Răpitorii pot folosi planuri sofisticate sau pot profita de oportunități neplanificate, și chiar și convoaie au fost atacate”, a afirmat Departamentul de Stat într-un avertisment de călătorie.
https://www.hotnews.ro/stiri-international-26426476-sua-ordona-cetatenilor-sai-plece-urgenta-din-haiti.htmStatul Islamic revendică atentatul sinucigaş din Pakistan, al cărui bilanţ creşte la 54 de morţi, inclusiv 23 de minori
Bilanţul atentatului sinucigaş comis în Pakistan la un miting politic, cu câteva luni înaintea unor alegeri – revendicat de către gruparea Statul Islamic (SI) – creşte la 54 de morţi, inclusiv 23 de minori, relatează News.ro citând AFP.
Aproximativ 400 de simpatizanţi ai Partidului Jamiat Ulema-e-Islam (JUI-F, religios, conservator), aliat al şefului coaliţiei guvernamentale, ascultau discursurile liderilor, în momentul în care atacatorul s-a detonat în apropierea scenei.
Un oficial de rang înalt de la Departamentul luptei împotriva terorismului (CDT), Shaukat Abbas, a declarat AFP că au fost ucise 54 de persoane – dintre care 23 erau în vârstă de mai puţin de 18 ani.
Peste 100 de persoane au fost rănite.